Iadul neputintei noastre
Am gasit pe blogul lui Dan Selaru un articol interesant, o paralela intre Nelson Mandela si Corneliu Coposu.
Am citit cu ani in urma o carte (am uitat titlul si autorul) care spunea printre altele ca evreii au fost tot timpul haituiti din cauza ca sunt diferiti fata de ceilalti, specificitatea lor fiind mai pronuntata decat in cazul altor popoare. Cumva, majoritatea e oripilata de tot ceea ce se abate de la normele comune, marginalizand, stigmatizand tot ceea ce nu adera la normele ei. Cand spun “majoritatea”, ma refer la intreg satul global.
Intr-adevar, daca e sa ne uitam in istorie, lesne putem observa cum minoritatile “si-au luat macel” la vremea respectiva: crestinii timpurii, vrajitoarele intarziate, evreii oricand si oriunde, tiganii vechi, homosexualii si rromii noi. Si multi altii..
Corneliu Coposu intrand in viata politica publica din Romania de dupa 89, ne-a aratat o alta fata a unui personaj politic. Nu ca ar fi vrut el sa ne arate o alta fata, pur si simplu asa era el: diferit.
N-o sa uit niciodata mistocareala tinerilor si batranilor FSN-isti, complicitatea duplicitara a intregului popor, care lancezea la adapostul caldut al unei altfel de majoritati. C-om fi fost noi impartiti in comunisti si non-comunisti, Coposu era diferit de noi toti. Si daca era diferit, atunci trebuia pus la zid sau in cel mai fericit caz, ignorat.
Nu stiu de ce, cand ma gandesc la Coposu, ma gandesc automat la Hristos crucificat si la trepadusii ce misunau batjocoritor in jurul crucii. “Da-te jos de pe cruce Coposule daca esti tu intr-adevar regele opozitiei” strigau tinerii si batranii neo-comunisti scalambaindu-se in fata crucii. Poporul asista incremenit la scena petrecuta in dealul Golgotei autohtone. La baza Golgotei, Vanghelie urla:”porniti gratareleee” si astfel, tot poporul, cu mic cu mare porni intr-o goana halucinanta spre mirosul de mici si bere. Pamantul se cutremura sub picioarele multimii, de parca ar fi trecut o turma de bivoli furiosi si flamanzi. Cerul se intuneca sub norii de fum ai gratarelor, pana se facu bezna deplina. In marele templu, perdeaua se rupse in doua. Coposu murise, iar noi eram, nu salvati, ci pierduti.
Posturi asemănătoare